Revista Martyria · al XXI-lea număr

Numărul I / 2026 ianuarie - iunie

Imagine

Milostenia ca „expresie a vieții în Dumnezeu”, temă aprofundată de Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, deschide un număr care merge de la un studiu al profesoarei ateniene Maria Carábelia despre…

14 studii
Ediție bilingvă
Argumentul numărului

Milostenia ca „expresie a vieții în Dumnezeu”, temă aprofundată de Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, deschide un număr care merge de la un studiu al profesoarei ateniene Maria Carábelia despre Viața în Hristos a Sfântului Nicolae Cabasila, în traducerea profesorului Ion Marian Croitoru, la un text al arhimandritului Maximos Constas despre bazele educației creștin-ortodoxe și o cercetare a părintelui Mercurie Daniel Apostol despre transfigurarea omului prin lumina dumnezeiască, un dosar Vita Sanctorum închinat Sfântului Ioan din Rila (viața scrisă de Sfântul Eftimie, patriarh de Târnovo, și Testamentul cuviosului, în traducerea lui Valentin Petre Lică), un dosar brâncovenesc și râmnicean cu motivele zoomorfe și fantastice din hrisoavele brâncovenești (prima parte), Cuviosul Sava Iezereanul, a doua parte a studiului despre episcopul Atanasie Mironescu și procesiunea din 1765 cu moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, o incursiune a Mariei Anastasiu în istoria faraonilor, Cuvântul panegiric la Marele Constantin al Sfântului Ștefan Brâncoveanu în traducerea ieromonahului Hariton Popescu, prima parte a evocării lui Costion Nicolescu de către Elena Dulgheru și jurnalul stavroforei Theodora Videscu, Nazaret – Cetatea Bunei Vestiri.

Studia Theologica

4 studii

Vita Sanctorum

2 studii

Studia Humanitatis

5 studii

Verba Patrum

1 studiu

Ars Christiana

1 studiu

Via Peregrina

1 studiu

Ilustrația numărului

Acest număr este ilustrat cu lucrări ale artistei Viorela Mihăescu. Reproducerile de documente și manuscrise provin din colecțiile Bibliotecii Academiei Române, Arhivelor Naționale ale României și Muzeului Național de Artă al României.

Grafică digitală abstractă: o formă florală stilizată, cu un spic central de petale sferice argintii, între aripi zimțate turcoaz, ocru și portocalii, pe fond albastru și negru.
Grafică digitală abstractă: forme translucide ca niște aripi, albe, albastre și galben-aurii, ridicându-se în evantai deasupra unei ape turcoaz spumegânde.
Grafică digitală abstractă: aripi stilizate în ocru, auriu și gri, încolăcite într-o compoziție circulară, pe fond negru cu reflexe turcoaz și roz.
Grafică digitală abstractă: un spic floral argintiu cu petale sferice, înconjurat de forme zimțate turcoaz, ocru și portocalii, pe fond negru.
Grafică digitală abstractă: două flori stilizate cu petale albastre, violet și galbene, înflorind din forme ca niște aripi, pe fond auriu-cenușiu cu pete albe ca spuma.
Grafică digitală abstractă: o floare stilizată ca o pasăre în zbor, din forme suprapuse verzi, albe, roz și ocru, pe fond întunecat.
Fig. 1 (detaliu). BAR, Doc. Ist., MMVII/30. 1688 decembrie 5. Domnul Constantin Brâncoveanu îi întărește spătarului Mihai Cantacuzino 250 stânjeni de moșie, în Fundeni, primiți de la domnul Șerban Cantacuzino, și îi dăruiește, la rândul său, alți 250 stânjeni, în zonă, din moșia domnească. Hrisov decorat cu doi șerpi, încolăciți pe litera inițială M. Act scris de către Radu șufar, fiul lui Gherghe șufar.
Fig. 1 BAR, Doc. Ist., MMVII/30. 1688 decembrie 5. Domnul Constantin Brâncoveanu îi întărește spătarului Mihai Cantacuzino 250 stânjeni de moșie, în Fundeni, primiți de la domnul Șerban Cantacuzino, și îi dăruiește, la rândul său, alți 250 stânjeni, în zonă, din moșia domnească. Hrisov decorat cu doi șerpi, încolăciți pe litera inițială M. Act scris de către Radu șufar, fiul lui Gherghe șufar.
Fig. 2 ANIC, Achiziții Noi, XXXI/9. 1690 mai 2, București. Domnul Constantin Brâncoveanu îi întărește lui Marco din Ploiești mai multe locuri, în Dealul Cernăteștilor. Hrisov decorat cu doi șerpi, încolăciți pe litera inițială M. Act scris de către Radu șufar, fiul lui Gherghe șufar din Târgoviște.
Fig. 3 ANIC, M-rea Tismana, XLVI/15. 1693 februarie 8. Domnul Constantin Brâncoveanu îi întărește lui Radu grecul și soției sale, Iana, satul Comănești, din județul Gorj. Hrisov decorat cu doi șerpi, încolăciți fiecare pe câte un picior al inițialei M, și cu două păsări; pe vrejurile din frontispiciu, de o parte și alta a stemei Țării Românești, acvila cu cruce în cioc. Act scris de către Mihai, fiul lui Stan logofăt din Târgoviște.
Fig. 4 BAR, Doc. Ist., LXXVIII/70. 1690 mai 25. Domnul Constantin Brâncoveanu îi confirmă lui Radu pârcălab, fiul lui Balomir, moșie în Cuneștii de Jos. Hrisov decorat cu doi șerpi, încolăciți fiecare pe câte un picior al inițialei M. Act scris de către Mihai, fiul lui Stan logofăt din Târgoviște.
Fig. 5 BAR, LI/6. 1692 aprilie 22. Domnul Constantin Brâncoveanu îi întărește lui Mihalcea, mare pitar, moșia Golești din județul Slam Râmnic (Râmnicu Sărat). Hrisov decorat cu doi șerpi, încolăciți pe litera inițială M, deasupra observându-se o pasăre. Act scris de către Mihai, fiul lui Stan logofăt din Târgoviște.
Fig. 6 BAR, Doc. Ist. CXLI/49. 1691 februarie 14, București. Domnul Constantin Brâncoveanu le confirmă călugărului Onofrie și fraților lui, moșie în Fundeni, județul Ilfov. Document ornat cu un șarpe, urcând, încolăcit pe semnul Sfintei Cruci. Act scris de către Mihai, fiul lui Stan logofăt din Târgoviște.
Fig. 7 ANIC, Sul 9. 1695 aprilie 25, București. Domnul Constantin Brâncoveanu îi dăruiește mănăstirii Hurez, ctitoria sa, moșii, venituri și privilegii. Act decorat cu icoana Mântuitorului Iisus Hristos, Îngeri și Sfinți, iar în partea inferioară a inițialei ornate se află doi șerpi, cu gurile deschise. Act scris de către Isar logofețelul.
Fig. 8 BAR, Doc. Ist., CXXXIV/59. 1688 noiembrie 25, București. Domnul Constantin Brâncoveanu le întărește unchilor săi, Constantin Cantacuzino, fost mare stolnic, Mihai, mare spătar, și Iordache, fost mare spătar, moșiile rămase după moartea mamei lor, Elina Doamna, soția răposatului Constantin Cantacuzino, fost mare postelnic. Inițiala este ornată cu doi șerpi, sub chipul unor balauri. Act scris de către Mihailovici logofăt Conțescul.
Fig. 9 BAR, Ms. rom. 1790, f. 6 v. Sec. al XVII-lea. Slujebnicul trilingv al mitropolitului Ștefan I al Ungrovlahiei, bogat ilustrat cu miniaturi redând icoane, flori și animale, reale și fantastice; detaliu cu patru șerpi, afrontați, doi cu capetele în sus și doi cu capetele în jos, încolăciți pe litera inițială.
Fig. 10 BAR, Sul 92. 1767 septembrie 15. Alexandru Scarlat Ghica, domnul Țării Românești, hotărăște întemeierea unui spital lângă mănăstirea „Sfântul Pantelimon” din București. Inițiala este decorate cu patru șerpi înaripați; în frontispiciu, apar Sfinții Pantelimon și Visarion, ocrotitorii așezământului, precum și personificarea virtuților Dreptatea și Înțelepciunea (care are, în mâna dreaptă, un șarpe). Act scris și ilustrat de către Popa Flor.
Fig. 12 BAR, Ms. gr. 1427, f. 27. Miscelaneu teologic, cu Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și alte rugăciuni; prima jumătate a secolului al XVII-lea; miniatură cu un arhiereu, purtând veșminte specifice, mitră și cârjă, terminată cu doi șerpi, încolăciți în partea inferioară a barei orizontale.
Fig. 13 BAR, Ms. rom. 1271, f. 19 v. Cârja arhierească (Vactiria), nomocanon, traducere din a doua jumătate a secului al XVIII-lea. Imaginea unui ierarh, cu cârjă arhierească, terminată la capete cu doi șerpi, afrontați, redați cu corpurile în sus.
Fig. 11 BAR, Ms. gr. 1427, f. 19 r. Miscelaneu teologic, cu Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și alte rugăciuni; prima jumătate a secolului al XVII-lea; miniaturi cu icoane, motive florale și doi șerpi; imaginea unui cleric, cu însemnarea Daniil ieromonah, posibil autoportret al miniaturistului sau imaginea unui stareț, cu bederniță.
Fig. 14 MNAR, Ms. 23, f. 27 r. Liturghier, 1693–1697. Frontispiciul Dumnezeieștii Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare decorat cu șerpi înaripați.
Fig. 15 BAR, Ms. gr. 1371, f. 20 r. Manuscris religios, 1734. Inițială ornată cu doi șerpi.
Fig. 16 BAR, Ms. rom. 1790, f. 94 r. Sec. al XVII-lea. Slujebnicul trilingv al mitropolitului Ștefan I al Ungrovlahiei. Inițială ornată cu un șarpe.
Fig. 17 BAR, Ms. rom. 1790, f. 94 v. Slujebnicul trilingv al mitropolitului Ștefan I al Ungrovlahiei. Inițială decorată cu o coroană.
Motiv floral pictat: un vrej verde-turcoaz răsucit în buclă, cu flori roz și roșii, muguri și frunze, decupat din frontispiciul unui hrisov brâncovenesc.
Grafică digitală abstractă: flori roz-purpurii pe un vrej, printre forme translucide în evantai, albastre, verzi și galbene.
[Stih]: Am spus virtutea ta în chip nesatisfăcător. Primește, Constantine, acest cuvânt mai mic decât harurile tale.
Pagina de titlu a ediției grecești „Λόγος πανηγυρικὸς εἰς τὸν ἰσαπόστολον μέγαν Κωνσταντῖνον” de Ștefan Brâncoveanu, tipărită la București în 1701 de Antim Ieromonahul Ivireanul, cu ștampila Bibliotecii Academiei.
Grafică digitală abstractă: un spic floral cu petale sferice argintii, între aripi zimțate turcoaz, ocru și portocalii, pe fond negru și albastru.
Grafică digitală abstractă: o floare stilizată cu stamine portocalii, din petale translucide albe, albastre și galbene, deasupra unor petale albe dantelate.

Caseta redacțională

Colegiul Director

ÎPS Dr. Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului – Președinte fondator
Pr. Constantin Olariu, Consilier cultural, Arhiepiscopia Râmnicului

Colegiul de redacție

(în ordine alfabetică)

  • Prof. univ. dr. Marius Andruh, Președintele Academiei Române
  • Acad. prof. univ. dr. Ilie Bădescu, Academia Română
  • Prof. Irakli Brachuli, Departamentul de Etică și Filozofie a Religiilor, Universitatea de Stat „Ivane Javakhishvili” din Tbilisi, Georgia
  • Pr. dr. Bogdan Tătaru-Cazaban, Cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română
  • Prof. Maximos Constas, Școala de Teologie Ortodoxă Greacă „Sfânta Cruce”, Brookline, Massachusetts, SUA
  • Dan Ciachir, scriitor, București
  • Prof. univ. dr. habil. Ion Marian Croitoru, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea Valahia din Târgoviște
  • Prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, membru asociat al Academiei Oamenilor de Știință din România, București
  • Lector univ. dr. Octavian Gordon, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Marina Kolovopúlu, Facultatea de Teologie, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia
  • Prof. Univ. Dr. Giorgi Kvesitadze, Președintele Academiei Naționale de Științe a Georgiei
  • Prof. Bassam A. Nassif, Institutul de Teologie „Sfântul Ioan Damaschin”, Universitatea din Balamand, Liban
  • Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Academia Română
  • Conf. univ. dr. Svetoslav Ribolov, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Sofia, Bulgaria
  • Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru titular fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România, București
  • Conf. univ. dr. Nicolae Xionis, Facultatea de Teologie, Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Grecia
  • Prof. Anastasia Zakariadze, Centrul Științific „Antim Ivireanul” pentru Studierea Filosofiei și Teologiei, Universitatea de Stat „Ivane Javakhishvili” din Tbilisi, Georgia

Redactori

  • Pr. Constantin Olariu
  • Maria-Magdalena Manea

Concept grafic, tehnoredactare

Atelierul de grafică

Litere

Calluna, Alegreya Sans