Mănăstirea Bistrița

Studia Humanitatis Nr. II (XX) / 2025 Unde a stat Episcopul Climent al Râmnicului (1735–1749) atunci când s-a refugiat în Munții Lotrului? Pr. Nicolae Moga

Episcopul Climent al Râmnicului (cârmuitor al eparhiei între 1735 și 1748) este analizat în contextul războiului austro-ruso-turc din 1737–1739, când s-a refugiat în Munții Lotrului, iar reședința episcopală a fost arsă de turci. O Sfântă Evanghelie tipărită în 1746 și donată bisericii din Voineasa sugerează că localitatea de pe Valea Lotrului a fost locul său de adăpostire în timpul pribegiei.

Studia Humanitatis Nr. I (XIX) / 2025 Episcopul Iosif Gafton, un ierarh blând și destoinic (1949 – 1984) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Articolul prezintă viața și activitatea episcopului Iosif Gafton (1896–1984), de la originile sale în familia preotului din Puțeni-Tecuci, prin slujirea parohială la Rotari și București, până la îndelungata arhipăstorire a Episcopiei Râmnicului și Argeșului, evidențiind realizările sale administrative, pastorale, omiletice și culturale de-a lungul celor 40 de ani de ierarhie.

Studia Humanitatis Nr. I (XVII) / 2024 Ghenadie Georgescu – un ierarh apropiat de preoții săi Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Episcopul Ghenadie Georgescu (1855–1912) a condus Eparhia Râmnicului între 1909 și 1912, remarcându-se prin vizite canonice sistematice în toate județele Olteniei, înființarea revistei eparhiale Luminătorul, organizarea conferințelor pastorale, sfințirea zecilor de biserici noi și numeroase acte filantropice. Articolul reconstituie viața și activitatea acestui ierarh puțin cunoscut, de la formarea sa ca preot-profesor și păstor al comunității ortodoxe române din Paris, până la moartea sa prematură, subliniind contribuția sa la revigorarea vieții duhovnicești oltene.

Studia Humanitatis Nr. II (XVI) / 2023 Vartolomeu Stănescu – ierarh cult și senator patriot (II) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Activitatea episcopului Vartolomeu Stănescu al Râmnicului în Senatul României este analizată prin discursurile și interpelările sale privind reforma învățământului, salarizarea clerului, retragerea preoților din politică și drepturile Bisericii Ortodoxe, ilustrând un ierarh cu vastă cultură teologică și filosofică, apreciat de personalități precum Nae Ionescu, Nichifor Crainic și Octavian Goga.

Studia Humanitatis Nr. I (V) / 2018 Episcopul Teofil al Râmnicului, un strălucit ierarh al Bisericii vâlcene (I) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Episcopul Teofil al II-lea al Râmnicului (cca. sfârșitul sec. XVI – 1637) este portretizat ca o personalitate reprezentativă a monahismului ortodox român din prima jumătate a secolului al XVII-lea: fost egumen al Mănăstirii Bistrița, ierarh al eparhiei din dreapta Oltului și participant activ la viața diplomatică și sinodală a Țării Românești, el a militat pentru introducerea limbii române în slujbele bisericești și a sprijinit consolidarea proprietăților ecleziastice, lăsând numeroase urme documentare în hrisoavele vremii.

Studia Theologica Nr. II (IV) / 2017 Fost-a Sfântul Maxim Brancovici primul episcop al Râmnicului? Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Sfântul Maxim Brancovici (1461/1462–1516), ierarh de origine sârbă din familia despotului Ștefan Brancovici, a slujit ca episcop al Râmnicului și mitropolit al Țării Românești în vremea lui Radu cel Mare și Neagoe Basarab, jucând un rol esențial în reorganizarea Bisericii Ungrovlahiei, în medierea păcii dintre Radu cel Mare și Bogdan III al Moldovei (1507) și în multiple misiuni diplomatice. Articolul reconstituie viața, nevoințele și lucrarea sa duhovnicească și culturală pe pământul românesc, valorificând cronici, slujbe, genealogii și istoriografie românească și sârbă, și pledează pentru includerea sa în sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române.

Studia Humanitatis Nr. I (III) / 2017 O cruce cu smaralde Dan Ciachir

Studia Humanitatis Nr. I (III) / 2017 Mănăstiri și biserici vâlcene într-un raport al lui Ioan Slavici către Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice Dumitru Vlăduț