Pronaosul bisericii mari de la Hurezi adăpostește o galerie de aproape treizeci de portrete — Cantacuzini, Brâncoveni, voievozi basarabeni de la Laiotă și Neagoe până la Șerban Cantacuzino — prin care Constantin Brâncoveanu și-a legitimat vizual descendența dinastică dublă, paternă basarabească și maternă cantacuzino-bizantină. Același historismus de esență barocă se regăsește în tablourile votive de la Târgoviște, în portretele de la Mogoșoaia și în tipăriturile epocii, marcând începuturile mentalității istoriste a civilizației române moderne.