Mănăstirea Polovragi

Studia Theologica Nr. I (XVII) / 2024 Surse de cercetare și preocupări conexe în istoria și iconografia Mănăstirii Polovragi Pr. Lect. Univ. Dr. Ioniță Apostolache

Articolul realizează o trecere în revistă a principalelor surse academice dedicate Mănăstirii Polovragi, analizând contribuțiile lui Alexandru Ștefulescu, arhimandritului Veniamin Micle și albumului Polovragi, mănăstirea de lângă cer. Istorie. Spiritualitate. Artă. Cititorul dobândește o imagine sintetică asupra istoriei, arhitecturii și programului iconografic al ctitoriei brâncovenești, cu accent pe legăturile stilistice dintre Polovragi și Mănăstirea Hurezi.

Studia Theologica Nr. II (XVI) / 2023 Sensuri teologice și iconografice în Erminia picturii Mănăstirii Polovragi Pr. Lect. Univ. Dr. Ioniță Apostolache

Iconografia Bisericii Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Polovragi, capodoperă a Școlii Brâncovenești finalizată în 1703 de zugravii Andrei, Simeon, Istrate și Hranit, este analizată detaliat prin raportare la tipicul iconografic bizantin și la cele trei cicluri tematice — dogmatic, liturgic și praznical — ilustrând particularități precum ciclul vieții patriarhului Iosif, Duminicile Penticostarului și scena Uciderii pruncilor, specifice școlii zugravului Constantinos.

Studia Humanitatis Nr. I (XIII) / 2022 Schitul de la Pietrari, ctitoria episcopului Climent al Râmnicului Prof. Dr. Florin Epure

Schitul Buna-Vestire din Pietrarii de Jos (județul Vâlcea), ctitorit în 1742 de episcopul Climent al Râmnicului (1735–1749) împreună cu frații săi, este prezentat în ansamblul său arhitectural, artistic și documentar: pisaniile, pictura în frescă post-brâncovenească executată în 1744 de Popa Gheorghe și frații săi, tabloul votiv al ctitorului, istoricul proprietății și al daniilor, precum și biografia episcopului Climent.

Studia Theologica Nr. I (I) / 2016 Viața și petrecerea Fericitului Părinte Arhimandrit Ioan, Starețul Sfintei Mânăstiri Hurezi (†15 iunie 1726)

Cuviosul Ioan de la Hurezi, egumen al Mânăstirii Hurezi între 1692 și 1726, este înfățișat ca al doilea ctitor al acesteia, continuator al operei lui Constantin Brâncoveanu: a rânduit viața chinovială, a zidit schiturile Sfinților Apostoli și Sfântul Ștefan, a îngrijit de zugrăveli, bibliotecă și metoace, și a apărat Ortodoxia în vremea stăpânirii habsburgice.

Etichete înrudite