#pictura murală brâncovenească

Iconografia Bisericii Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Polovragi, capodoperă a Școlii Brâncovenești finalizată în 1703 de zugravii Andrei, Simeon, Istrate și Hranit, este analizată detaliat prin raportare la tipicul iconografic bizantin și la cele trei cicluri tematice — dogmatic, liturgic și praznical — ilustrând particularități precum ciclul vieții patriarhului Iosif, Duminicile Penticostarului și scena Uciderii pruncilor, specifice școlii zugravului Constantinos.

Pronaosul bisericii mari de la Hurezi adăpostește o galerie de aproape treizeci de portrete — Cantacuzini, Brâncoveni, voievozi basarabeni de la Laiotă și Neagoe până la Șerban Cantacuzino — prin care Constantin Brâncoveanu și-a legitimat vizual descendența dinastică dublă, paternă basarabească și maternă cantacuzino-bizantină. Același historismus de esență barocă se regăsește în tablourile votive de la Târgoviște, în portretele de la Mogoșoaia și în tipăriturile epocii, marcând începuturile mentalității istoriste a civilizației române moderne.