Renașterea Brâncovenească

Studia Theologica Nr. I (XVII) / 2024 Surse de cercetare și preocupări conexe în istoria și iconografia Mănăstirii Polovragi Pr. Lect. Univ. Dr. Ioniță Apostolache

Articolul realizează o trecere în revistă a principalelor surse academice dedicate Mănăstirii Polovragi, analizând contribuțiile lui Alexandru Ștefulescu, arhimandritului Veniamin Micle și albumului Polovragi, mănăstirea de lângă cer. Istorie. Spiritualitate. Artă. Cititorul dobândește o imagine sintetică asupra istoriei, arhitecturii și programului iconografic al ctitoriei brâncovenești, cu accent pe legăturile stilistice dintre Polovragi și Mănăstirea Hurezi.

Studia Humanitatis Nr. I (X) / 2020 Sfântul Constantin Brâncoveanu, un model princiar Acad. Prof. Univ. Dr. Răzvan Theodorescu

Domnia lui Constantin Brâncoveanu (1688–1714) este analizată ca epocă de sinteză culturală în Țara Românească, în care mecenat artistic, arhitectură rezidențială și religioasă, tipărituri și pictură murală au conturat un stil panromânesc original. Raportând gestul princiar la preceptele mediceene și la contextul baroc european, articolul arată că Brâncoveanu a reprezentat piatra de hotar a trecerii românilor de la medievalism la modernitate.

Theatrum Nr. I (VIII) / 2019 Arhimandritul Ioan — Piesă de teatru în patru acte Pr. Prof. Dr. Codruț-Dumitru Scurtu

Piesa de teatru Ioan Hurezeanu, Arhimandritul reconstituie activitatea starețului Mănăstirii Hurezi la 1719–1739, urmărind eforturile sale de a apăra autonomia Bisericii Ortodoxe a Râmnicului față de administrația habsburgică, prin întocmirea unui Memoriu alături de Episcopul Damaschin și prin întâlnirea dramatică cu generalul Steinville și Prințul Eugeniu de Savoia la Mănăstirea Cozia.

Studia Humanitatis Nr. I (V) / 2018 A patra Renaștere a Taborului românesc Dinu Săraru

Mănăstirea Arnota, ctitorită în 1633 de Matei Basarab și consacrată drept Taborul Ortodoxiei românești, a traversat patru etape de renaștere, cea mai recentă începând în ianuarie 2018 la inițiativa stareței Maica Stavroforă Ambrozia Rucăreanu, în cadrul unui amplu proiect de restaurare coordonat de arhitectul Aurel Botez. Șantierul vizează decopertarea și restituirea imaginii ansamblului arhitectonic, legând acest act de continuitatea unei mari tradiții ctitoricești reprezentate de Voievodul Matei Basarab, fondatorul, printre altele, al Pravilei de la Govora.

Etichete înrudite