Marea Unire de la 1 Decembrie 1918

Studia Humanitatis Nr. II (XII) / 2021 Episcopul Antim Petrescu — cea mai scurtă păstorire în scaunul vlădicesc al Râmnicului (II) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Episcopul Antim Petrescu al Râmnicului (1918–1919), ales în iulie 1918 și demis prin decret guvernamental în noiembrie același an, a desfășurat o păstorire intensă în Oltenia, vizitând parohiile, sprijinind ridicarea și renovarea bisericilor, implicându-se în problemele sociale ale țărănimii și ale orfanilor de război, și lăsând amintirea unui ierarh jertfelnic, evocat de Nicolae Iorga, Gala Galaction și arhimandritul Iuliu Scriban.

Studia Humanitatis Nr. I (X) / 2020 Biserica și unitatea politică a românilor Acad. Ioan-Aurel Pop

Rolul Bisericii Ortodoxe și al celei Greco-Catolice în coagularea identității naționale românești este urmărit de la documentele medievale, precum bula papală din 1234 adresată regelui Bela al IV-lea, până la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, unde ierarhii Miron Cristea și Iuliu Hossu au condus actul unirii. Biserica a reprezentat pentru români, în toate epocile, nu doar spațiu de cult, ci for de rezistență etnică, instrument de emancipare națională și liant al comunității în fața presiunilor politice și confesionale externe.

Studia Humanitatis Nr. III (VII) / 2018 1 Decembrie 1918 – „actul de naștere” al României Mari Dragoş-Ionuţ Ecaterinescu

Articolul rememorează, la centenarul din 2018, etapele care au condus la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de la unirea Basarabiei și Bucovinei cu România până la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde peste 100.000 de români au votat unirea Transilvaniei cu România, prin mărturiile lui Ilie Mișcuția, Nicolae Iorga și Vasile Goldiș.

Studia Theologica Nr. III (VII) / 2018 Credința ortodoxă – fundamentul unității tuturor românilor ÎPS Varsanufie

Unitatea de neam a românilor, sărbătorită în contextul centenarului Marii Uniri din 1918, este analizată prin prisma unității de credință ortodoxă, a păstrării Cuvântului lui Dumnezeu vestit prin propovăduire apostolică și a rolului unificator al Sfintei Liturghii. Dreapta credință, susținută de voievozi precum Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu și reflectată în Biblia de la 1688, a constituit temelia spirituală și socio-politică a unității românești.

Studia Theologica Nr. III (VII) / 2018 Biserica și Unirea din 1918 Acad. Pr. Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu

La împlinirea a o sută de ani de la Marea Unire, articolul evocă jertfele și contribuția preoțimii române – din Transilvania, Basarabia, Bucovina, Muntenia și Oltenia – la Primul Război Mondial și la realizarea unirii din 1918, prezentând preoți militari, deportați, împușcați și delegați la Adunarea de la Alba Iulia, precum episcopul Miron Cristea și Iuliu Hossu.

Studia Theologica Nr. III (VII) / 2018 Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în actul Marii Uniri de la 1918 Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Rolul Bisericii Ortodoxe Române la înfăptuirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 este tema centrală a acestui articol, care evocă contribuția ierarhilor, preoților și teologilor precum Miron Cristea, Gurie Grosu, Vladimir Repta, Nicolae Bălan, Vasile Goldiș și Silviu Dragomir la Adunările naționale de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, arătând că prezența clerului a reprezentat 38% din totalul delegaților oficiali.

Studia Humanitatis Nr. I (I) / 2016 Mircea cel Mare. În perspectiva unei comemorări Dan Zamfirescu

Articolul pledează pentru restaurarea imaginii istorice a lui Mircea cel Mare înaintea comemorării din ianuarie 2018, a șase secole de la moartea sa, combătând teza articolului semnat de Marius Diaconescu în revista Historia. Sunt reconstituite etapele dezbaterii istoriografice privind supranumele voievodului, de la Dimitre Onciul la eforturile recente pentru canonizarea ctitorului de la Cozia.

Etichete înrudite