Articolul reconstituie jefuirea Schitului Surpatele din județul Vâlcea în noaptea de 10–11 septembrie 1839 și moartea stareței Elisabeta în urma bătăilor primite de la cei șapte tâlhari, prin transcrierea și comentarea documentelor din dosarul Delă atingătoare în pricina tâlharilor ce au săvârșit omor răposatei Elisabetei Surpăteanca, stareța, păstrat la Arhivele Naționale Istorice Centrale, care dezvăluie identitatea atacatorilor, modul de operare și corespondența dintre arhimandritul Hrisant de la Hurezi, stareța Platonida și autoritățile județului Vâlcea.