Articolul reconstituie circumstanțele venirii ieromonahului Antim Ivireanul la București, pe baza unor documente cheie: scrisoarea lui Hrisant Notara către Ianache Văcărescu (1709), prima scrisoare de apărare a mitropolitului Antim către Constantin Brâncoveanu (1712) și prefața Evhologhionului din 1706 scrisă de Mihail Iștvanovici. Se argumentează că Antim a fost adus din Iași la București în 1689 de Hrisant Notara, la porunca patriarhului Dosithei, pentru a învăța tipografia sub episcopul Mitrofan, și că a îndeplinit și funcția de egumen al Mănăstirii Sfântul Sava.