tipografia de la Râmnic

Studia Humanitatis Nr. I (XV) / 2023 Viața și activitatea tipografică a episcopului-cărturar Chesarie al Râmnicului Pr. prof. Petre Mateiescu

Episcopul Chesarie al Râmnicului (hirotonit în 1774, decedat în 1780) este prezentat ca una dintre cele mai importante personalități culturale ale secolului al XVIII-lea românesc, prin activitatea sa tipografică la Râmnic, unde a coordonat tipărirea Mineelor și a altor cărți de cult exclusiv în limba română, contribuind decisiv la înlocuirea slavonei în Biserica Ortodoxă din Țara Românească.

Studia Humanitatis Nr. I (XIII) / 2022 Schitul de la Pietrari, ctitoria episcopului Climent al Râmnicului Prof. Dr. Florin Epure

Schitul Buna-Vestire din Pietrarii de Jos (județul Vâlcea), ctitorit în 1742 de episcopul Climent al Râmnicului (1735–1749) împreună cu frații săi, este prezentat în ansamblul său arhitectural, artistic și documentar: pisaniile, pictura în frescă post-brâncovenească executată în 1744 de Popa Gheorghe și frații săi, tabloul votiv al ctitorului, istoricul proprietății și al daniilor, precum și biografia episcopului Climent.

Studia Theologica Nr. I (XI) / 2021 Importanța operei Sf. Sofronie de Vrața și centralitatea Kiriakodromion-ului (apărut la Râmnicu-Vâlcea, 1806) în dezvoltarea teologiei morale ortodoxe și în educația duhovnicească a Bisericii Bulgare Conf. Dr. Kostadin Nushev

Sfântul Sofronie de Vrața (1739–1813), episcop bulgar, ucenic al Cuviosului Paisie de la Hilandar, este prezentat ca întemeietor al literaturii și tiparului în limba bulgară modernă, prin cartea de predici și învățături morale Kiriakodromion, tipărită la Râmnicu-Vâlcea în 1806. Activitatea sa duhovnicească, pedagogică și filantropică a contribuit decisiv la Renașterea bulgară, la educarea clerului și a poporului și la pregătirea luptei pentru o Biserică Ortodoxă Bulgară autonomă.

Studia Humanitatis Nr. I (XI) / 2021 Fântâna de piatră a Episcopului Filaret (1784) Prof. Dr. Florin Epure

Fântâna de piatră ctitorită de episcopul Filaret al Râmnicului la 1 septembrie 1784, pe malul Oltului, lângă vadul de trecere de la Goranu, este analizată din perspectivă istorică, artistică și documentară, cu referiri la pisania în versuri, la activitatea cărturărească a ierarhului și la avatarurile monumentului, restaurat în cele din urmă de ÎPS Varsanufie în 2015.

Studia Theologica Nr. II (IX) / 2019 Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul – arhiereu al slovei românești și tipograf în inimile credincioșilor ÎPS Varsanufie

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, episcop al Râmnicului între 1705–1708 și apoi mitropolit al Țării Românești, este prezentat ca personalitate fondatoare a culturii și spiritualității românești, prin activitatea sa de tipăritor — inclusiv Tomul bucuriei și nouă cărți la Râmnic —, predicator, pictor de icoane și îndrumător duhovnicesc, a cărui moarte mucenicească a încununat o viață întreagă pusă în slujba Bisericii și a neamului românesc.

Studia Humanitatis Nr. II (IX) / 2019 Scurtă privire în antimologia ultimelor două decenii Conf. univ. dr. Ioan Lazăr

Articolul prezintă evoluția cercetării și a cultului Sfântului Antim Ivireanul după canonizarea din 1992, cu accent pe contribuțiile din ultimele două decenii: ediții noi ale operei antimiene, colaborarea româno-georgiană, manifestările din Anul omagial 2016 și activitatea Centrului de Studii Medievale și Premoderne Antim Ivireanul din Râmnicu-Vâlcea, incluzând revista Lumina lumii și antologiile Antimiana.

Studia Humanitatis Nr. III (VII) / 2018 Episcopul Inochentie al Râmnicului – un patriot luminat (1727–1735) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Episcopul Inochentie al Râmnicului (1728–1735), urmaș al lui Damaschin Dascălul, a păstorit Oltenia aflată sub ocupație austriacă, apărând cu energie drepturile Bisericii în fața Curții vieneze, combătând amestecul Administrației în numirea egumenilor și în viața eparhială. Activitatea sa cuprinde și o bogată operă tipografică — Molitvelnic, Ceaslov, Triod, Liturghier, Catavasier — răspândită în toate provinciile românești, inclusiv în Transilvania.

Studia Theologica Nr. II (VI) / 2018 Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, la 150 de ani de la nașterea sa în Împărăția cea veșnică ÎPS Varsanufie

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului (1850–1868), este prezentat ca cea mai marcantă personalitate a Arhiepiscopiei Râmnicului, la 150 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Articolul urmărește activitatea sa duhovnicească, întemeiată pe spiritualitatea paisienă, ctitoriile și tipografia de la Râmnic, reorganizarea Seminarului și contribuția decisivă la reconstruirea orașului după incendiul din 1847.

Studia Theologica Nr. II (VI) / 2018 Viața și lucrarea fericitului Damaschin Dascălul, Episcopul Râmnicului (II) († 5 decembrie 1725) Ioana Iancovescu

Episcopul Damaschin al Râmnicului (†1725) a tradus în română aproape toate cărțile de cult ortodox — Octoih, Triod, Penticostar, Minee, Apostol, Evangheliar, Tâlcuirea lui Teofilact —, folosind ediții grecești, slavone și latine, iar pentru cărțile Noului Testament a recurs la tâlcuirile Sf. Ioan Gură de Aur și ale Sf. Teofilact, asigurând astfel acuratețea patristică a traducerii. Graiul său luminat, atestat de Chesarie al Râmnicului, Radu Tempea și Constantin Erbiceanu, a impus dialectul muntenesc în limba literară și liturgică românească, traducerile sale rămânând în uz până astăzi.

Studia Humanitatis Nr. II (II) / 2016 Aspecte din activitatea clerului râmnicean în secolul al XVIII-lea: pastorala episcopului Climent din 1743 Dr. Oana-Mădălina Popescu

Studiul editează integral, în transcriere și facsimil, tipăritura Capete de poruncă a episcopului Climent al Râmnicului (1743), păstrată la Sibiu, identificând-o cu Învățăturile în Postul Mare din Bibliografia Românească Veche. Textul este comparat cu pastoralele lui Antim Ivireanul (1714), Inochentie (1731), Climent (1747) și Filaret (1781), relevând continuitatea preocupărilor canonice, morale și liturgice ale episcopilor de Râmnic în veacul al XVIII-lea.

Etichete înrudite