Nicolae Iorga | Martyria

Studia Humanitatis Nr. II (XX) / 2025 Unde a stat Episcopul Climent al Râmnicului (1735–1749) atunci când s-a refugiat în Munții Lotrului? Pr. Nicolae Moga

Episcopul Climent al Râmnicului (cârmuitor al eparhiei între 1735 și 1748) este analizat în contextul războiului austro-ruso-turc din 1737–1739, când s-a refugiat în Munții Lotrului, iar reședința episcopală a fost arsă de turci. O Sfântă Evanghelie tipărită în 1746 și donată bisericii din Voineasa sugerează că localitatea de pe Valea Lotrului a fost locul său de adăpostire în timpul pribegiei.

Studia Humanitatis Nr. II (XVI) / 2023 Mormântul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, de la Cozia Prof. Dr. Florin Epure

Monahia Teofana (Teodora), mama lui Mihai Viteazul, și-a petrecut ultimii ani de viață la Mănăstirea Cozia, unde a primit veștile triumfurilor și ale morții fiului său, a dăruit mănăstirii satele Frăsinet și Studenița, și a adormit întru Domnul în 1605/1606, fiind înmormântată în pronaosul bisericii mari, alături de mormântul lui Mircea cel Bătrân.

Studia Humanitatis Nr. II (XII) / 2021 Episcopul Antim Petrescu — cea mai scurtă păstorire în scaunul vlădicesc al Râmnicului (II) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Episcopul Antim Petrescu al Râmnicului (1918–1919), ales în iulie 1918 și demis prin decret guvernamental în noiembrie același an, a desfășurat o păstorire intensă în Oltenia, vizitând parohiile, sprijinind ridicarea și renovarea bisericilor, implicându-se în problemele sociale ale țărănimii și ale orfanilor de război, și lăsând amintirea unui ierarh jertfelnic, evocat de Nicolae Iorga, Gala Galaction și arhimandritul Iuliu Scriban.

Studia Humanitatis Nr. I (XI) / 2021 Prin Asia Mică Dan Ciachir

Articolul reconstituie un itinerar de călătorie prin Malta, Asia Mică și Constantinopol, urmărind locurile în care s-au întemeiat primele comunități creștine și s-au desfășurat sinoade ecumenice: Efesul Sinodului al III-lea Ecumenic, Mira Lichiei a Sfântului Nicolae, Tarsul Sfântului Pavel. Peisajul geografic și vestigiile istorice devin prilejul unor reflecții despre legătura dintre spațiu și înțelegerea credinței, în spiritul metodei lui Nicolae Iorga.

Studia Theologica Nr. I (VIII) / 2019 Alegerea episcopului Sofronie Vulpescu în scaunul Eparhiei Râmnicului (1913–1918) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Episcopul Sofronie Vulpescu al Râmnicului (1856–după 1913), singurul ierarh român întemnițat de autoritățile germane în Primul Război Mondial, este readus în atenție printr-o reconstituire a vieții și activității sale, de la originile familiale din Lupșanu și formarea teologică la Seminarul Nifon și Facultatea de Teologie, până la alegerea sa ca episcop al Eparhiei Râmnicului-Noului Severin în mai 1913, în contextul reacțiilor publice ale lui Nicolae Iorga și Tudor Arghezi.

Studia Humanitatis Nr. III (VII) / 2018 1 Decembrie 1918 – „actul de naștere” al României Mari Dragoş-Ionuţ Ecaterinescu

Articolul rememorează, la centenarul din 2018, etapele care au condus la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de la unirea Basarabiei și Bucovinei cu România până la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde peste 100.000 de români au votat unirea Transilvaniei cu România, prin mărturiile lui Ilie Mișcuția, Nicolae Iorga și Vasile Goldiș.

Theatrum Nr. III (VII) / 2018 În drum spre Iași Ivona Boitan

Piesa de teatru prezintă drama a două surori, Aglaia și Zenovia, care și-au zidit fiii — Radu și Alexandru — pentru a-i scăpa de front, în timpul Primului Război Mondial. Vizita unui general declanșează o confruntare despre sacrificiu, lașitate, iubire de țară și iubire de mamă, iar finalul înfățișează alegeri ireversibile: Radu pleacă pe front, Alexandru se ascunde în pădure, Zenovia devine soră de caritate, Aglaia se autozidește.

Studia Theologica Nr. III (VII) / 2018 Ortodoxia, factor promotor al unității și continuității românilor Conf. Dr. Ion Marian Croitoru

Ortodoxia reprezintă trăsătura definitorie a identității românilor, întrucât etnogeneza și creștinarea lor sunt procese concomitente, iar sinteza de latinitate și Ortodoxie i-a ferit de asimilarea slavă, de erezii și de deznaționalizare. Studiul analizează rolul Bisericii, al tiparului, al Umanismului creștin și al concepției teocratice în menținerea unității de credință, limbă și neam în Țara Românească, Moldova și Transilvania.

Studia Theologica Nr. III (VII) / 2018 Propunerea legislativă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 19 noiembrie 1924, cu privire la înființarea unei școli de pictură bizantină bisericească Prof. univ. dr. Mihael Palade

Studiul urmărește etapele instituționalizării învățământului de pictură bizantină bisericească în România, de la decizia Sfântului Sinod din 1889 privind conservarea stilului bizantin, prin Legea din 1926 pentru Apărarea vechilor picturi bisericești și întemeierea unei școli de zugravi, până la înființarea Școlii Superioare de Artă Bisericească în 1940 și a primelor specializări academice după 1989, demonstrând că inițiativa a aparținut constant Bisericii Ortodoxe Române.

Studia Humanitatis Nr. I (I) / 2016 Mircea cel Mare. În perspectiva unei comemorări Dan Zamfirescu

Articolul pledează pentru restaurarea imaginii istorice a lui Mircea cel Mare înaintea comemorării din ianuarie 2018, a șase secole de la moartea sa, combătând teza articolului semnat de Marius Diaconescu în revista Historia. Sunt reconstituite etapele dezbaterii istoriografice privind supranumele voievodului, de la Dimitre Onciul la eforturile recente pentru canonizarea ctitorului de la Cozia.

Etichete înrudite