energiile necreate

Studia Theologica Nr. I (XIX) / 2025 Înțelepciunea, de la înălțimea tronului dumnezeiesc la adâncul cunoașterii ÎPS Varsanufie

Înțelepciunea lui Dumnezeu este analizată în dimensiunile sale scripturistice, patristice și hristologice, de la tradițiile sapiențiale veterotestamentare și identificarea cu Logosul divin până la polemica Sfântului Grigorie Palama cu Varlaam de Calabria. Articolul arată că înțelepciunea divină nu este un atribut abstract, ci o realitate ontologică și transformatoare, accesibilă omului prin Întruparea Fiului, prin energiile necreate și prin viața eclezială și sacramentală a Bisericii.

Studia Theologica Nr. I (XIX) / 2025 Comuniunea omului cu Dumnezeu Pr. Lect. Dr. Mihai Burlacu

Comuniunea (koinonia) este analizată din perspective etimologice, filosofice, sociologice și teologice, cu accent pe dimensiunea ei eclezial-euharistică în gândirea Sfinților Nicolae Cabasila, Dumitru Stăniloae și Maxim Mărturisitorul. Articolul arată că adevărata comuniune presupune cunoaștere obiectivă întemeiată în Dumnezeu și se împlinește integral prin împărtășirea euharistică, în care Hristos Se oferă pe Sine omului la toate nivelurile ființei sale.

Studia Theologica Nr. I (XVII) / 2024 Iubirea lui Dumnezeu, chemarea la comuniune ÎPS Varsanufie

Iubirea dumnezeiască, întemeiată în viața intratreimică a Sfintei Treimi, constituie modelul arhetipal al comuniunii omului cu Dumnezeu și al iubirii față de aproapele. Prin har, Sfintele Taine și viața liturgică, omul se curățește de patimi, se îndumnezeiește și devine părtaș iubirii inepuizabile a Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt, chipul dumnezeiesc actualizându-se deplin în comuniune și iubire interpersonală.

Studia Theologica Nr. II (XVI) / 2023 Sfințenia, calea înveșnicirii

Sfințenia este analizată ca vocație universală a omului și ca dar al lui Dumnezeu, cu izvorul în Preasfânta Treime și împărtășită prin harul Duhului Sfânt în Biserică. Întemeindu-se pe Sfânta Scriptură, pe Sfinții Părinți — între care Dumitru Stăniloae, Grigorie de Nyssa, Maxim Mărturisitorul și Nectarie din Eghina — articolul arată că sfințenia presupune curățire, virtute și experiență duhovnicească, culminând cu îndumnezeirea omului și sfințirea întregii creații.

Studia Theologica Nr. I (XIII) / 2022 Repere antropologice în teologia Sfântului Grigorie Palama. Rolul rugăciunii în configurarea lăuntrică a omului. ÎPS Varsanufie

Antropologia Sfântului Grigorie Palama este analizată în dimensiunile ei ascetico-mistice, cu accent pe chipul lui Dumnezeu în om, relația dintre νοῦς și καρδία, trihotomia trup-suflet-duh și rolul harului necreat în îndumnezeire. Omul îndumnezeit, înțeles ca homotheos, participă prin energiile necreate la viața lui Dumnezeu, trupul însuși devenind părtaș al acestei transfigurări eshatologice.

Studia Theologica Nr. I (XIII) / 2022 Contribuția Sfântului Grigorie Palama la isihasm. Premise teologice ale vieții celei în Sfântul Duh Prof. dr. emerit Dimitrie Țelenghídis

Sfântul Grigorie Palama apără și sistematizează teologic învățătura isihastă despre harul nezidit, arătarea lui Dumnezeu (θεοφάνεια) și vederea Sa (θεοπτία), demonstrând că lumina Taborului, experiată de isihaști prin curățirea inimii și păzirea poruncilor, este identică cu îndumnezeirea harismatică, iar premisa ei antropologică esențială este renunțarea la voia proprie în favoarea voii lui Dumnezeu.

Studia Theologica Nr. I (VIII) / 2019 Bunătatea lui Dumnezeu și omul îmbunătățit ÎPS Varsanufie

Bunătatea este analizată ca atribut esențial al lui Dumnezeu și vocație fundamentală a omului, prin perspectiva Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți: Clement Alexandrinul, Dionisie Areopagitul, Grigorie de Nyssa, Maxim Mărturisitorul și Ioan Casian. Participarea omului la bunătatea divină, posibilă prin Întruparea Mântuitorului și prin harul Duhului Sfânt, constituie calea îmbunătățirii spirituale și a asemănării cu Dumnezeu.

Etichete înrudite