Sfântul Teodor Studitul

Studia Theologica Nr. II (XX) / 2025 Cinstirea sfintelor icoane sau rugăciunea evlavioasă a credinciosului către prototipul zugrăvit în icoană Pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr

Articolul analizează teologia cinstirii sfintelor icoane în tradiția creștin-ortodoxă, urmărind contribuțiile Sfinților Ioan Damaschin, Nichifor al Constantinopolului și Teodor Studitul privind relația dintre icoană și prototip, și diferența dintre adorare (latreia) și venerare (proskinisis kata timin). Icoanele sunt prezentate nu ca obiecte decorative sau didactice, ci ca mijloace liturgic-sacramentale de comuniune cu prototipul reprezentat, fundamentate hristologic pe realitatea Întrupării și validate de Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea (787).

Studia Theologica Nr. II (XVIII) / 2024 Artă, creație, dogmă în tradiția creștin-ortodoxă Conf. Univ. Dr. Svetoslav Ribolov

Articolul urmărește evoluția teologiei artei creștine, de la rezervele față de imagini și muzică din primele secole până la fundamentarea patristică și sinodală a icoanei, cu accent pe contribuțiile Sfinților Ioan Damaschin și Teodor Studitul. Arta bisericească — iconografia, cântarea la unison, arhitectura sacră — este înțeleasă ca expresie hristologică, euharistică și soteriologică a credinței Bisericii Ortodoxe.

Studia Humanitatis Nr. II (XVIII) / 2024 Episcopul Atanasie Dincă, un mare psalt și slujitor de vocație (1945–1948) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Articolul reconstituie viața și activitatea episcopului Atanasie Dincă (1896–1973), de la originile sale în satul Tânganu și călugărirea la Mănăstirea Tismana, până la funcțiile de egumen la Căldărușani și Cernica, de vicar-patriarhal și de locțiitor al Episcopiei Râmnicului (1945–1948), relevând profilul unui ierarh remarcabil prin slujire liturgică, muzică psaltică și lucrare administrativă, silit să se retragă de regimul comunist.

Studia Theologica Nr. II (XVI) / 2023 Prezența din icoană

Icoana ortodoxă este analizată din perspectiva teologiei prezenței dumnezeiești, urmând gândirea lui Pavel Evdokimov, Boris Bobrinskoy, Michel Quenot, Leonid Uspenski și Pavel Florensky, cu accent pe distincția dintre icoană și tabloul religios, pe fundamentul hristologic al icoanei și pe triada florensky-ană față–chip–mască, prin care omul este chemat spre asemănarea cu Dumnezeu.

Studia Humanitatis Nr. I (XV) / 2023 Estetica frumuseții. Note despre icoana bizantină: teologie și artă Monahia Atanasia Văetiși

Icoana bizantină este analizată din perspectiva teologiei, istoriei și esteticii, pornind de la disputa iconoclastă din secolele VIII–IX și argumentele dogmatice formulate de Patriarhul Gherman I, Sfântul Ioan Damaschin, Teodor Studitul și Nichifor al Constantinopolului. Sunt descrise canonul iconografic, programul iconografic al bisericii și trăsăturile stilistice ale artei bizantine, înțeleasă ca imagine a realității transfigurate de har.

Colloquium Nr. I (V) / 2018 Interviu cu Arhimandritul Atanasie Prodromitul, Stareț al Schitului Românesc Prodromu din Sf. Munte Athos (II) Pr. Dr. Ștefan Zară, Monah Gherasim Prodromitul

Articolul prezintă viața duhovnicească și rânduiala monahală a Schitului Prodromu din Sfântul Munte Athos, sub stăreția Părintelui Petroniu, și continuarea acestora de către succesorul său. Sunt descrise în detaliu principiile comunității – programul liturgic după tipicul Sfântului Sava, ascultările zilnice, spovedania săptămânală și modelul de viață al starețului – precum și procesul alegerii noului întâistătător și provocările duhovnicești și administrative cu care se confruntă schitul.

Etichete înrudite