Sfântul Eftimie de Târnovo

Vita Sanctorum Nr. II (XXII) / 2026 Viața și viețuirea Cuvioasei maicii noastre Filofteia, scrisă de Eftimie, patriarhul Târnovei Sfântul Eftimie

Manuscrisul nr. 165 din colecția Mănăstirii Neamț, datat 1441, cuprinde viața Sfintei Filofteia din cetatea Molivot: fecioară, soție în căsătorie continentă alături de Constantin, apoi nevoitoare pe un ostrov, tămăduitoare de bolnavi și leproși. Textul urmărește transferul moaștelor ei la Târnovo, la porunca țarului Caloian, și minunile săvârșite pe parcursul acestei strămutări.

Vita Sanctorum Nr. I (XXI) / 2026 Viața Cuviosului Ioan din Rila, Făcătorul de minuni, scrisă de Sfântul Eftimie, patriarh de Târnovo Sfântul Eftimie

Viața Cuviosului Ioan de Rila, prezentată de un aghiograf medieval, urmărește originile bulgare ale sfântului din satul Skrino, nevoința sa ascetică în munții Rila, convorbirile cu țarul Petru și Ioan Asan, minunile săvârșite, peregrinările moaștelor prin Sredeț, Esztergom și Târnovo, și transferul lor solemn din 1195 la porunca lui Ioan Asan.

Studia Theologica Nr. I (XI) / 2021 Importanța operei Sf. Sofronie de Vrața și centralitatea Kiriakodromion-ului (apărut la Râmnicu-Vâlcea, 1806) în dezvoltarea teologiei morale ortodoxe și în educația duhovnicească a Bisericii Bulgare Conf. Dr. Kostadin Nushev

Sfântul Sofronie de Vrața (1739-1813), episcop bulgar, ucenic al Cuviosului Paisie de la Hilandar, este prezentat ca întemeietor al literaturii și tiparului în limba bulgară modernă, prin cartea de predici și învățături morale Kiriakodromion, tipărită la Râmnicu-Vâlcea în 1806. Activitatea sa duhovnicească, pedagogică și filantropică a contribuit decisiv la Renașterea bulgară, la educarea clerului și a poporului și la pregătirea luptei pentru o Biserică Ortodoxă Bulgară autonomă.

Studia Humanitatis Nr. I (V) / 2018 Mare voievod, herțeg și despot: ctitorul de țară Mircea I Acad. Prof. Univ. Dr. Răzvan Theodorescu

Domnia lui Mircea cel Bătrân este analizată ca epocă întemeietoare a civilizației românești medievale, prin patru trăsături definitorii: realismul politic reflectat în titulatura sa teritorială, sinteza culturală dintre Occidentul gotic, Bizanțul paleolog și Islamul arabo-turc, toleranța spirituală ilustrată prin adăpostirea șeicului Bedreddin de Samavna și a refugiaților bulgari, și romanitatea estetică evidențiată de arhitectura echilibrată a Coziei față de exuberanța lăcașurilor moraviene contemporane.

Etichete înrudite