Mircea cel Bătrân

Studia Humanitatis Nr. II (XVI) / 2023 Mormântul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, de la Cozia Prof. Dr. Florin Epure

Monahia Teofana (Teodora), mama lui Mihai Viteazul, și-a petrecut ultimii ani de viață la Mănăstirea Cozia, unde a primit veștile triumfurilor și ale morții fiului său, a dăruit mănăstirii satele Frăsinet și Studenița, și a adormit întru Domnul în 1605/1606, fiind înmormântată în pronaosul bisericii mari, alături de mormântul lui Mircea cel Bătrân.

Studia Humanitatis Nr. I (XV) / 2023 Mircea cel Bătrân – un principe întru Creștinătate și moștenirea sa Sergiu Iosipescu, Raluca Iosipescu

Domnia lui Mircea cel Bătrân (1386–1418) este reexaminată critic în raport cu monografia lui Petre P. Panaitescu din 1944 și cu tratatul academic Istoria Românilor, vol. IV (2012), demonstrând că Țara Românească a fost un principat de Cruciadă cu o suprafață de peste 100 000 km², că Dobrogea nu a fost pierdută în timpul domniei sale și că nu există dovezi că Mircea ar fi plătit tribut otoman.

Studia Humanitatis Nr. I (V) / 2018 Mare voievod, herțeg și despot: ctitorul de țară Mircea I Acad. Prof. Univ. Dr. Răzvan Theodorescu

Domnia lui Mircea cel Bătrân este analizată ca epocă întemeietoare a civilizației românești medievale, prin patru trăsături definitorii: realismul politic reflectat în titulatura sa teritorială, sinteza culturală dintre Occidentul gotic, Bizanțul paleolog și Islamul arabo-turc, toleranța spirituală ilustrată prin adăpostirea șeicului Bedreddin de Samavna și a refugiaților bulgari, și romanitatea estetică evidențiată de arhitectura echilibrată a Coziei față de exuberanța lăcașurilor moraviene contemporane.

Studia Humanitatis Nr. I (III) / 2017 Scrisoarea III. Tipare arhaice ale conflictului (ultima parte) Nae Georgescu

Articolul analizează dialogul dintre Mircea și Baiazid din poemul eminescian Scrisoarea III, urmărind simetria semnelor heraldice, teoria hybrisului eschilean și cledomanția numelor, pentru a demonstra că înfrângerea sultanului este prefigurată chiar în propriile sale cuvinte și că Mircea apare ca instrument al reinstaurării ordinii cosmice universale.

Studia Humanitatis Nr. II (II) / 2016 SCRISOAREA III. Tipare arhaice ale conflictului (II) Nae Georgescu

Studiul analizează sursele și tehnica poetică din Scrisoarea III a lui Eminescu, urmărind cum motivele herodoteene ale lui Cirus, Darius și Xerxes, filtrate prin Iornandes și Eschil, structurează discursul lui Mircea către Baiazid ca formulă apotropaică, iar termenii-cheie precum falnic, copac, pământ și apă sunt declinați stilistic pentru a întoarce simbolurile invadatorului împotriva sa.

Etichete înrudite