Mănăstirea Frăsinei

Studia Humanitatis Nr. I (XIX) / 2025 Ilie Lăcătușu, un sfânt în temnițele comuniste Prof. Dr. Florin Epure

Preotul Ilie Lăcătușu (1909–1983), originar din județul Vâlcea, a slujit ca misionar ortodox în Transnistria și Odessa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apoi a îndurat detenție în coloniile de muncă silnică de la Galeșu, Peninsula și Periprava în perioada comunistă. La 4 februarie 2025, el a fost canonizat oficial de Patriarhia Română, prăznuindu-se la 22 iulie, moaștele sale neputrezite aflându-se la cimitirul Giulești din București.

Studia Humanitatis Nr. I (XV) / 2023 Completări documentare referitoare la viața și activitatea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului Dr. Oana-Mădălina Popescu

Studiul prezintă documente inedite de la Biblioteca Academiei Române referitoare la Sfântul Ierarh Calinic, din perioada stăreției sale la Mănăstirea Cernica și a episcopatului de Râmnic, incluzând vechilete, scrisori către stareții Nicandru și Diomid, acte privind moșia Pupăza și botezul evreului Moise, precum și o analiză a celor două tipuri de sigilii ale Cernicăi, datând din 1819 și 1842.

Studia Humanitatis Nr. II (XII) / 2021 Episcopul Antim Petrescu — cea mai scurtă păstorire în scaunul vlădicesc al Râmnicului (II) Pr. Dr. Laurențiu Rădoi

Episcopul Antim Petrescu al Râmnicului (1918–1919), ales în iulie 1918 și demis prin decret guvernamental în noiembrie același an, a desfășurat o păstorire intensă în Oltenia, vizitând parohiile, sprijinind ridicarea și renovarea bisericilor, implicându-se în problemele sociale ale țărănimii și ale orfanilor de război, și lăsând amintirea unui ierarh jertfelnic, evocat de Nicolae Iorga, Gala Galaction și arhimandritul Iuliu Scriban.

Litterae Nr. I (VIII) / 2019 Tărâmul minunat Virgil Oprescu Runceanu

Voicu, fiul Catincăi și al lui Spirea, un fost revoluționar de la 1848 închis la Văcărești, pornește din Piscul Măgurii spre Schitul Frăsinei, dincolo de Olt, ca să ceară părintelui Policarp dezlegarea unei pungi cu galbeni jurați, moștenire de la tatăl său, pentru a răscumpăra Moara lui Greere.

Studia Theologica Nr. II (VI) / 2018 Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, la 150 de ani de la nașterea sa în Împărăția cea veșnică ÎPS Varsanufie

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului (1850–1868), este prezentat ca cea mai marcantă personalitate a Arhiepiscopiei Râmnicului, la 150 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Articolul urmărește activitatea sa duhovnicească, întemeiată pe spiritualitatea paisienă, ctitoriile și tipografia de la Râmnic, reorganizarea Seminarului și contribuția decisivă la reconstruirea orașului după incendiul din 1847.

Studia Theologica Nr. II (VI) / 2018 Mărturisire mistică și viață ascetică în moștenirea neoisihasmului românesc. Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica – părinte al părinților pe meleaguri oltene Pr. Lect. Univ. Dr. Ioniță Apostolache

Articolul analizează profilul ascetico-mistic al Sfântului Calinic de la Cernica, arhiereul Episcopiei Râmnicului, plasându-l în tradiția neoisihasmului paisian și a spiritualității filocalice românești. Prin scrierile Părintelui Dumitru Stăniloae, ale mitropolitului Antonie Plămădeală și ale mitropolitului Nestor Vornicescu, este evidențiată sinteza originală pe care sfântul o realizează între rugăciune, asceză severă, milostenie și activitate ctitoricească în Oltenia secolului al XIX-lea.

Studia Humanitatis Nr. II (VI) / 2018 Un arhitect cu vederi neoclasice, într-o lume neoromantică – Sfântul Calinic de la Cernica Prof. univ. dr. Mihael Palade

Studiul analizează activitatea de ctitor a Sfântului Calinic de la Cernica și Râmnic, urmărind patru ansambluri monahale — bisericile mănăstirilor Cernica, Pasărea, Episcopia Râmnicului și Frăsinei — ridicate sau refăcute în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Sunt examinate planul triconc, volumetria cu trei turle, modenatura fațadelor și coordonata neoclasică ce definește stilul arhitectural al ctitorului, în contrast cu curentul neogotic dominant al epocii.

Studia Humanitatis Nr. II (VI) / 2018 Mănăstirea Popânzălești, o ctitorie a Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului Luiza Barcan

Mănăstirea Popânzălești din fostul județ Romanați, ctitorită în 1678 de logofătul Hamza Popânzălescu și închinată Sfântului Grigorie Decapolitul, a cunoscut de-a lungul timpului mai multe etape de refacere, cea mai importantă fiind rectitorirea din 1853 de către Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, iar reînființarea ca mănăstire în 1992, la propunerea mitropolitului Nestor Vornicescu.

Theatrum Nr. II (VI) / 2018 Călugărul fără de arginți Ina Sterescu

Piesa radifonică prezintă viața Sfântului Ierarh Calinic Cernicanul, de la intrarea sa ca tânăr Constantin Antonescu în obștea Mănăstirii Cernica, sub îndrumarea duhovnicului Pimen, până la trecerea sa în veșnicie în 1868, ilustrând prin scene dramatice virtuțile sale monahale, ctitoriile, minunile săvârșite și rolul său în sprijinirea Unirii Principatelor Române.

Studia Humanitatis Nr. II (IV) / 2017 Iosif Gafton al Râmnicului Dan Ciachir

Episcopul Iosif Gafton al Râmnicului și Argeșului este evocat printr-o întâlnire personală din vara anului 1983, la vârsta de 87 de ani, conturând portretul unui ierarh cultivat, cu temperament vulcanic și un remarcabil dar al predicii. Articolul atinge și istoria Mănăstirii Frăsinei, ctitorie a Sfântului Calinic de la Cernica, singura mănăstire din România care a păstrat sub regimul comunist interdicția accesului femeilor, alături de câteva episoade ilustrative legate de încălcarea acestei rânduieli.

Etichete înrudite