cultura creștină

Studia Humanitatis Nr. II (IV) / 2017 Creativitatea culturală a creștinismului. O relectură Bogdan Tătaru-Cazaban

Textul analizează lucrarea Istoria creștinismului ca istorie a culturii a profesorului Teodor M. Popescu, publicată în 1927, examinând viziunea sa despre raportul dintre religie, cultură și modernitate. Prin referințe la Troeltsch, Schleiermacher, James și Schmemann, autorul evidențiază actualitatea întrebărilor ridicate de Popescu privind creativitatea culturală a creștinismului și tensiunea dintre sensul său originar și expresiile sale istorice.

Studia Theologica Nr. I (III) / 2017 Triodul în spiritualitatea ortodoxă Pr. Prof. Dr. habil. Constantin Necula

Triodul este prezentat în dubla sa semnificație: ca importantă carte liturgică ortodoxă folosită timp de zece săptămâni, de la Duminica Vameșului și Fariseului până în Sâmbăta Mare, și ca perioadă de pregătire duhovnicească pentru Învierea Domnului. Articolul evidențiază structura, imnografia și rânduielile specifice ale Triodului — inclusiv Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul și Prohodul Domnului — subliniind legătura indisolubilă dintre pocăință, post și Înviere.

Studia Theologica Nr. I (III) / 2017 „Un suflet în două trupuri”. Despre prietenia creștină în Antichitatea târzie Bogdan Tătaru-Cazaban

Prietenia autentică, întemeiată pe virtute și comuniunea în credință, este tema centrală a acestui studiu, care urmărește modul în care Sfinții Grigorie Teologul, Vasile cel Mare și Augustin au integrat idealul clasic aristotelico-platonic al philiei în spiritualitatea creștină, de la experiența emblematică a celor doi Capadocieni la tratarea sistematică a lui Ioan Casian în Collationes.

Studia Humanitatis Nr. I (III) / 2017 Iisus Hristos …să mă izbăvească de focul cel nesfârșit, că am greșit cunoscând Dinu Săraru

Articolul prezintă și comentează o Rugăciune-testament scrisă de mâna Sfântului Calinic de la Cernica, descoperită de Arhimandritul Diomid și Protosinghelul Anastasie Baldovin, în care ierarhul invocă iertarea pentru un păcat al cunoașterii. Textul din 1822 ilustrează dualismul personalității sale: viața de schimnic trăită în mijlocul frământărilor cetății și ale lumii.

Studia Humanitatis Nr. I (III) / 2017 O cruce cu smaralde Dan Ciachir

Autorul rememorează întâlnirile sale cu mitropolitul Teoctist al Moldovei și Sucevei în vara și toamna anului 1986, în contextul succesiunii la scaunul patriarhal după decesul Patriarhului Iustin, descriind vizitele la Palatul Patriarhal, conversațiile despre istoria bisericească și momentul întronizării lui Teoctist ca Patriarh al României.

Studia Theologica Nr. II (II) / 2016 Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, mărturisitor al dreptei credințe și reper al culturii românești ÎPS Varsanufie

Articolul analizează teologia mărturisirii de credință în scrierile și activitatea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolit al Țării Românești, evidențiind că dreapta mărturisire reprezintă condiția esențială a mântuirii și norma vieții creștine. Prin Didahii, prin tipărirea cărților la Râmnic și prin moartea sa martirică, Antim Ivireanul a întruchipat mărturisirea vie a Cuvântului lui Dumnezeu în slujba Bisericii și a neamului românesc.

Etichete înrudite