ctitorii bisericești

Studia Humanitatis Nr. II (VI) / 2018 Un arhitect cu vederi neoclasice, într-o lume neoromantică – Sfântul Calinic de la Cernica Prof. univ. dr. Mihael Palade

Studiul analizează activitatea de ctitor a Sfântului Calinic de la Cernica și Râmnic, urmărind patru ansambluri monahale — bisericile mănăstirilor Cernica, Pasărea, Episcopia Râmnicului și Frăsinei — ridicate sau refăcute în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Sunt examinate planul triconc, volumetria cu trei turle, modenatura fațadelor și coordonata neoclasică ce definește stilul arhitectural al ctitorului, în contrast cu curentul neogotic dominant al epocii.

Studia Humanitatis Nr. II (VI) / 2018 Crucea Râmnicului Dinu Săraru

Arhiepiscopul Dr. Varsanufie al Râmnicului a instituit distincția Crucea Râmnicului, menită să recunoască contribuțiile la tradiția ctitoricească, monastică și cărturărească a Eparhiei Vâlcene. Distincția evocă istoria Mitropoliei Severinului, întemeiată în 1370, și cei patru ani de păstorire ai ierarhului, marcați prin înființarea a unsprezece mănăstiri noi și ample lucrări de restaurare.

Studia Humanitatis Nr. I (V) / 2018 Biserica de lemn Sfântul Nicolae din cătunul Cărpinișu, sat Anghelești, comuna Pietrari, județul Vâlcea (II) Luiza Barcan, Alexandru Nancu

Biserica de lemn Sfântul Nicolae din cătunul Cărpinișu (Anghelești, comuna Pietrari, județul Vâlcea), relocată la Muzeul Satului Vâlcean în 2009–2010, este atestată prin pisanii descoperite sub stratul de pictură ca având trei etape de ctitorire: sfârșitul secolului al XVI-lea, anul 1655 (meșter Ognea Ion, ctitor popa Vasilie) și circa 1736–1737 (ctitor Gheorghe, fiul popii Vâlcu).

Studia Humanitatis Nr. II (IV) / 2017 Reverberația istorică a unei ctitorii Dinu Săraru

Articolul evocă figura Patriarhului Justinian Marina, căruia calendarul creștin-ortodox românesc pe anul 2017 îi este dedicat, prezentându-l ca pe un fiu de țăran din Suiești, Oltenia, care a salvat prin diplomație și înțelepciune instituția Bisericii în perioada comunistă, obținând recunoașterea preoților drept apărători ai monumentelor istorice și menținând structurile ecleziastice funcționale. Autorul consemnează sfințirea, de către Arhiepiscopia Râmnicului, a unei biserici, mănăstiri și case-muzeu ridicate în satul natal al patriarhului, ca act central al anului comemorativ.

Studia Humanitatis Nr. I (III) / 2017 Matei Basarab, mărturisitor al credinței creștine Prof. Dr. Florin Epure

Matei Basarab, domnul Țării Românești între 1632 și 1654, este prezentat ca cel mai mare ctitor medieval al neamului român, ridicând peste patruzeci de biserici și mănăstiri, înființând tipografii la Câmpulung și Govora și introducând limba română în slujbele religioase, printre realizările sale numărându-se Pravila de la Govora (1640), prima carte de legi tipărită în românește, și sprijinul acordat Ortodoxiei la sud de Dunăre și la Muntele Athos.

Studia Humanitatis Nr. II (II) / 2016 Domnitorii noștri și Credința Academician Dan Berindei

Principatele Române au menținut Ortodoxia și au dezvoltat o politică de apărare și difuzare a credinței creștine în fața dominației otomane, păstrând organizarea proprie și ridicând lăcașuri de cult. Domnitori precum Sfântul Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab și Sfântul Constantin Brâncoveanu au ctitorit biserici și mănăstiri și au sprijinit patriarhiile ortodoxe supuse direct puterii sultanilor.