Sfântul Iustin Martirul și Filosoful

Studia Theologica Nr. II (XX) / 2025 Arătarea Mântuitorului către apostoli în Duminica Învierii Pr. Dr. Marcel Stavără

Articolul analizează arătarea lui Iisus Hristos Cel Înviat ucenicilor în seara Duminicii Învierii, în casa Mariei, mama evanghelistului Marcu, comentând pasajele din Ioan 20, 19-23, Luca 24, 36-43 și Marcu 16, 14. Sunt examinate realitatea trupului înviat, instituirea Tainelor Preoției și Spovedaniei, trimiterea misionară a apostolilor și absența providențială a lui Toma, cu referințe la Sf. Ioan Gură de Aur și Sf. Iustin Martirul.

Studia Humanitatis Nr. I (XIX) / 2025 Importanța studierii Părinților Bisericii în cultura tânărului Pr. Prof. Dr. habil. Constantin Necula, Prof. Drd. Constantin Ioan Necula, Conf. Univ. Dr. habil. Alina Pătru

Studiul argumentează că scrierile și viețile Sfinților Părinți ai Bisericii — de la Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfântul Vasile cel Mare până la Sfântul Grigorie de Nyssa și Fericitul Augustin — constituie un pilon esențial în formarea culturală, spirituală și morală a tinerilor din secolul al XXI-lea. Înțelepciunea patristică oferă răspunsuri concrete la criza de identitate, relativismul etic și dezinformarea digitală, iar autorii propun o pedagogie patristică inovatoare, adaptată generației digitale prin mijloace precum podcasturi, aplicații mobile și ateliere de lectură.

Studia Theologica Nr. II (XVIII) / 2024 Dimensiuni ale catehezei Sfinților Părinți. Din veacurile primare în misiunea catehetică de azi Pr. Prof. Dr. habil. Constantin Necula

Articolul analizează modelul catehetic al Părinților Bisericii, de la Sfântul Iustin Martirul și Sfântul Hippolit până la Sfântul Ioan Gură de Aur și Isidor de Sevilia, pornind de la catehumenatul primar și identificând, prin cercetătorul Francesco Trisoglio, opt direcții catehetice patristice propuse ca alternativă la criza propovăduirii contemporane.

Studia Theologica Nr. II (XVIII) / 2024 Aspectul religios al științei și raționalitatea credinței Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Stancu

Articolul explorează raportul dintre știință și credință, argumentând că omul de știință nu este creator, ci interpret al operei divine, prin exemple din istoria descoperirilor științifice și prin gândirea unor savanți români precum Dr. Nicolae Paulescu, Dr. Victor Gomoiu și Prof. Ilie Bădescu, dar și a Părinților Bisericii, de la Sfântul Vasile cel Mare până la tomismul lui Thoma d'Aquino.

Studia Theologica Nr. II (IV) / 2017 Învățător sau pedagog? O abordare teologică a rolului de pedagog al teologului Conf. Dr. Nicolae Xionis

Pornind de la interdicția lui Iisus Hristos adresată ucenicilor de a nu se numi rabbi sau învățători, articolul cercetează rolul teologului în educație prin raportare la învățătura lui Hristos ca unic Dascăl adevărat, în opoziție cu modelul cărturarilor și al fariseilor. Apelând la gândirea Sfântului Vasile cel Mare și la antropologia pedagogică, autorul argumentează că teologul nu poate fi educator în sensul clasic, ci doar pedagog care mijlocește întâlnirea ucenicului cu Hristos, Cel care este în același timp ofertantul și conținutul bunului pedagogic. Cititorul înțelege că relația teolog–ucenic transcende ierarhia didactică obișnuită, ambii aflându-se în aceeași poziție de frați în Hristos și de ucenici ai unicului Învățător.

Etichete înrudite