Monahismul ortodox este prezentat ca slujire profetică și misionară, întemeiată pe voturile sărăciei, castității și ascultării, pe rugăciune, asceză și Sfânta Liturghie, ca răspuns viu la provocările unei societăți desacralizate. Ritualul tunderii, căința, mărturisirea și viața liturgică sunt înfățișate ca mijloace esențiale ale urcușului duhovnicesc și ale unirii omului cu Dumnezeu în Biserică.