#Jürgen Habermas

Articolul analizează relația dintre pedagogia critică — întemeiată pe teoria lui Habermas și dezvoltată de Mezirow, Giroux și McLaren — și educația religioasă creștin-ortodoxă, examinând dacă principiile gândirii critice sunt compatibile cu predarea adevărului ortodox. Concluzia este că gnoseologia ortodoxă, care definește cunoașterea lui Dumnezeu ca întâlnire existențială și personală, nu contrazice libertatea și reflecția critică, ci le presupune.

Pornind de la moartea papei Francisc și de la dezbaterile actuale despre rolul religiei în spațiul public, articolul analizează contribuția Bisericii Ortodoxe și a teologiei sale la viața culturală, socială și diplomatică a Europei secolului al XXI-lea. Sunt examinate temele diplomației religioase, rădăcinile creștine ale Europei reflectate în Tratatul de la Lisabona, și capacitatea Ortodoxiei de a răspunde provocărilor secularismului, fundamentalismului și transumanismului.